Blogul lui George Bălan

Archive for martie 2020

 

Când vremea e capricioasă,
Stai tot în casă și te-ntrebi:
Ce-o face aceea îndeosebi,
Ce e departe de acasă?

Femeie, tu, esență a lumii,
ce un fecior mi-ai dăruit,
să nu uiți că eu te-am iubit
când sângeram din toți plămânii.

Și nici ocean nu poate sta
să ne despartă pe vecie,
cât noi avem o Românie
și când aici e casa ta!

De-or fi și virușii ‘mpotrivă
îndată tot ne-om aduna,
când pruncul se va cununa,
să-i stăm alături, deopotrivă.

Să-l vezi pe el cu coroniță,
în față, altarul ‘nconjurând
de trei ori vin din pocal bând,
Cartea cum stă pe periniță.

S-o vezi, atunci, pe-a lui aleasă
cum crucea o va săruta
când lumea toată va scruta
privirile, că e frumoasă!

Pe pruncii cum vor purta trena,
pe nași să-i vezi, pe invitați,
pe unii mici, ce-s astăzi tați,
pe cei veniți să umple scena.

Să fii atunci, iarăși, mămică,
că știu că asta tare-ți place,
gazdă să fii, c-așa se face,
și- apoi să fii și tu bunică!


Blog Stats

  • 51.031 hits
BlogRank
martie 2020
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

PROMO







Social

Social