Blogul lui George Bălan

Archive for mai 2009

Picture 009

Etichete: , , ,

[ Gânduri ]
de George Bălan

 

Am să-i spun Soarelui să tacă, să nu mai râdă că sunt alb.
Mi-aş fi dorit sa fiu negru pe un obraz, şi, pe celălalt să fiu galben vărgat ca o zebră, sau, mai bine, ca un gândac de Colorado.
Dinţii mi-au înţeles primii gândul şi s-au făcut galbeni, vărgaţi ca un gândac şi mi-i că o să se facă negrii ca o zebră.

Voi râde de Soare cu gura pană la urechi, că i-am văzut petele negre şi pistruii din vârful nasului.

Îmi plac buburuzele verzi şi le iubesc pe cele albastre, asta pentru că şi ele şi-au scos petele să şi le usuce la Soare.
Când zbor cu ele, de nimic nu ne pasă. Într-o zi o să aterizăm discret pe umărul tău şi eu am să-mi pun capul să văd cum e.

Picture 014

de George Bălan

 
Rostuită în spirale
Arcuite ca un cântec
Dragostea-mi ieşea în cale,
Fermecată, grea de pântec.

Semănată cu dorinţe
Încolţite peste poate,
Se strecoară prin fiinţe,
De nu ştii cum o vei scoate.

Poate fi ca o fetiţă
Cu surâsul de gutui,
Cu obrajii în arşiţă
Şi căldura Soarelui.

Poate fi chiar o culoare
Pe o floare dăruită
Sau, de vrei, o sărutare
Tremurată şi subită.

Şi, de vrei, e Universul,
Ce ‘nfloreşte printre pietre,
Peste care curge versul
Vorbelor dospite-n vetre.
Picture 013

Brancusi

COMUNICAT PRESA MODEL

Picture 006

Dacă îngerii au aripi
De ce nu au sentimente?
Dacă florile au aripi
De ce nu zboară?
Dacă verdele zboară de ce nu se roz când se fardează dimineţile?
Atunci, când se va fluture cu ochii de foc?

de George Bălan

 

În nouri rătăciţi privirea îţi ascunzi
Să speli, surâzând, văzduhul cu ei.
Albastru-l prelingi, în voaluri scufunzi
Obrajii de oceane gătiţi de cercei.

Postezi arhimedic speranţe pe orbite
Ce explodează-n inimi ca florile de tei,
Refluxul amintirii scânteilor presbite
Aprinde-amurguri roşii, ce se petrec prin chei.

Aripi sărută ceaţa ce-n goluri se îngână,
Trădând cât de perfect e însuşi imperfectul,
Cât de mărunt Pământul în ochii tăi de zână,
Că-l ţii uşor în mână, darmite Arhitectul.

La pradă luaţi asfaltul căzînd pe el deodată.
Începe furnicarul ca să inunde cuibul,
Hangarul se zăreşte, nu poate să te-abată,
Te-aşteaptă limuzina. Ce-ngălbenit e roibul!

avion

Etichete: , , ,

Picture 113

Etichete: , ,

 

 
de George Bălan

 
Mi-ai pus pachet, la şcoala vieţii,
Napolitane de iubire,
Cu umbre-ţi mâzgăleam pereţii
Portocalii, în năpârlire.

La fiecare despărţire
Porţi se trînteau către-nfinituri,
Doar timpul se ruga de ispăşire,
Câte-i şopteam, fumând chibrituri.

Sorbeam un gând, gură cu gură,
Şi tu-mi pluteai, cumva, pe el
Când timpul se amesteca în cianură
Sperând că-mi va scăpa-n vreun fel.

Mi-ai apărut din nou în faţă
Candidă, suplă, şi-n flori de liliac,
De toate dorurile ce alergau pe aţă
S-au deşirat şi şi-au făcut de cap.


Blog Stats

  • 51.031 hits
BlogRank
mai 2009
L M M J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

PROMO







Social

Social