Posted by: George Bălan on: 29/05/2009
[ Gânduri ] de George Bălan Am să-i spun Soarelui să tacă, să nu mai râdă că sunt alb. Mi-aş fi dorit sa fiu negru pe un obraz, şi, pe celălalt să fiu galben vărgat ca o zebră, sau, mai bine, ca un gândac de Colorado. Dinţii mi-au înţeles primii gândul şi s-au făcut [...]
Posted by: George Bălan on: 19/05/2009
Posted by: George Bălan on: 11/05/2009
de George Bălan În nouri rătăciţi privirea îţi ascunzi Să speli, surâzând, văzduhul cu ei. Albastru-l prelingi, în voaluri scufunzi Obrajii de oceane gătiţi de cercei. Postezi arhimedic speranţe pe orbite Ce explodează-n inimi ca florile de tei, Refluxul amintirii scânteilor presbite Aprinde-amurguri roşii, ce se petrec prin chei. Aripi sărută ceaţa ce-n goluri [...]
Posted by: George Bălan on: 05/04/2009
N-am nici o cădere de a scrie despre Constantin Brâncuşi. Doar că simt nevoia să mă restructurez, să-mi revăd principiile care-mi stau la baza gândirii. Cred că nu doar pe mine m-a frapat infinitul… Mi-aduc bine aminte că, prima dată când am auzit de el, n-am avut linişte vreo două zile că numa’ nu înţelegeam [...]
Posted by: George Bălan on: 26/01/2009
(Varessa urticae) de George Bălan [Riurel ] 2003-11-06 Tremurând la fiecare adiere-a unui vânt Frunza-i, sincer, speriată, dar se ţine… de cuvânt, C-a promis încă „din faşă”, pe când mugur creanga-a fost Că va legăna o floare şi-o să-i cânte pe de rost. O omidă mătăsoasă ce-n culoare va transpare Pe o aripă de [...]
Comentarii recente