Blogul lui George Bălan

Sexus de Henry Miller, Editura Polirom, Iaşi, 2010

Mircea Morariu

Am mai avut ocazia, în urmă cu câţiva ani, să vă prezint cărţi de Henry Miller. E vorba despre scrierile de început ale romancierului ­– Tropicul cancerului  şi Tropicul capricornului- apărute în colecţia editată odinioară sub egida ziarului Cotidianul. Cum şi cartea despre care aş dori să vă vorbesc azi- Sexus, prima parte a trilogiei Răstignirea trandafirie- are un pronunţat caracter biografic, mi se pare utilă o scurtă fişă bio-bliografică.

Aşadar, Henry Miller, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai controversaţi scriitori americani din secolul al XX lea, s-a născut la Yorkville, statul New York, în anul 1891, într-o familie de origine germană. Şi-a petrecut anii de şcoală în celebrul cartier Brooklyn, iar mai apoi, preţ de 15 ani, între 1909 şi 1924, a lucrat în mica croitorie care era afacerea familiei sale, trecând dopotrivă şi prin alte slujbe prost plătite, mărunte, care nu-i ofereau nici o satisfacţie. Dornic să aibă o carieră literară, la 30 de ani a făcut gestul decisiv, şi-a luat lumea în cap şi vreme de zece ani a trăit la Paris. I-a cunoscut aici pe Lawrence Durrel, dar şi pe viitoarea lui soţie, scriitoarea Anaïs Nain. În anul 1934 a publicat Tropicul cancerului, o carte ce a şocat în primul rând prin non-conformismul ei. E vorba, vă reamintesc, despre un fel de jurnal al primilor ani petrecuţi la Paris, ani aventuroşi, ani în care tânărul Miller a încălcat aproape toate convenţiile, toate tabuurile, iar punerea pe hârtie a acestor aventuri într-o scriere de factură apăsat realistă nu a fost tocmai uşor digerabilă într-o Franţă care în secolul trecut se arătase şocată de scrieri ce azi ne par tare cuminţi din acest punct de vedere, precum Florile răului lui Baudelaire sau  Doamna Bovary de Flaubert. Pasajele erotice numeroase nu au lasat insensibili unii cititori ceva mai pudibonzi , dar dincolo de reacţiile lor de adeversitate ori de respingere categorică Tropicul cancerului a dobândit  o rapidă celebritate.

În anul 1940, Henry Miller revine în ţara natală. Aici va scrie trilogia amintită mai sus, Răstignirea trandafirie, alcătuită din romanele Sexus din anul 1949, Nexus din 1953 şi Plexus din 1960. Trilogia se adaugă altor câteva romane critice la adresa Americii. Îndrăznelile de tot felul pe care şi le-a asumat Henry Miller nu prea erau tocmai pe placul ori pe gustul cercurilor ideologice şi literare oficiale americane, acesta fiind, desigur, motivul pentru care scrierile romancierului, nu vor fi tipărite în ţara natală decât după anul 1960. Când, în fine, va învinge toate opreliştile şi romanele îi vor fi publicate şi în America, Miller va dobândi rapid o celebritate greu de egalat. Vor fi adulate curajul său, îndrăzneala de a fi luat în răspăr mentalităţile conservatoare ale unei societăţi care doar mima respectabilitatea.

Editura ieşeană Polirom a republicat recent, în excepţionala traducere a Antoanetei Ralian, prima parte a trilogiei Răstignirea trandafirie, romanul Sexus, cu promisiunea că în viitor vor fi tipărite şi următoarele două volume.

Sexus e un roman scris la persoana întâi. Henry e un funcţionar oarecare dornic să se afirme în lumea literară. E sigur că va izbândi, chiar dacă pentru moment nu primeşte răspunsuri tocmai favorabile din partea editorilor. Cartea e, aşadar, adesea intersectată de discuţii de natură literară, ori pe teme de estetică sau de psihanaliză. Henry e căsătorit cu o anume Maude, cu care are  o fetiţă.  Nu e tocmai ceea ce se cheamă un soţ fidel,  e stăpânit de o frenezie erotică greu de stăpânit, personajul vorbind cu nedisimulată admiraţie de nenumăratele sale aventuri extra-conjugale,  ca şi de performanţele sale sexuale. Mara, o tânără uşor enigmatică, e amanta lui Miller. Şi cum destule dintre personajele enigmatice din literatura secolului al XX lea sunt, Dumnezeu ştie de ce, de origine română, fireşte că şi Mara care, mai târziu îşi va lua numele Mona, pregătindu-se probabil astfel pentru o viitoare carieră artistică despre care cartea ne oferă informaţii destul de vagi, e născută în spaţiul carpato- danubiano-pontic.  Maude face astfel încât  dovedeşte într-un flagrant bine pus la punct infidelitatea lui Henry şi cere divorţul.  Asta nu înseamnă însă că Henry nu va reveni din când în când la fosta soţie, iar revnirile sunt extrem de pasionale. Personajul principal e pradă unei veritabile frenezii erotice. Ar fi de observat că atât soţia cât şi amanta lui Henry au prenume care încep cu litera M, cartea putând fi interpretată drept una a epifaniilor erotice şi sexuale. Efervescenţa sexuală a eroului se va manifesta şi în alte aventuri cu caracter pasager.

Voluptatea, minuţia chiar, cu care sunt descrise în carte aventurile şi perfomanţele sexuale ale lui Henry vor stârni controverse. Sexus e cartea tuturor plăcerilor exhibate, a hedonismului exacerbat, a hedonismului postulat, a absenţei oricărei reguli care să limiteze plăcerile carnale. Prin raportare la aceste coordonate, starea jalnică în care îl găsim pe protagonist la sfârşitul volumului are, cred, funcţie contrapunctică.

                                                 Text difuzat la Radio Transilvania

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Blog Stats

  • 37,053 hits
BlogRank
octombrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

PROMO







Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: